Conferință – De la corporatism la diversitate: un studiu neo-instituționalist al organizațiilor studențești de reprezentare în România post-comunistă

Multă vreme, studenţimea din România (şi nu numai) s-a bucurat de o aură romantic-radicală. Mai recent, masa în creştere a studenţilor a devenit o preocupare pentru decidenţi şi alţi actori sociali şi, desigur, pentru societate în ansamblu. Cu toate acestea, nu există în România decât studii puţine la număr şi nesistematice cu privire la organizarea studenţilor şi la principalele moduri în care ei acţionează laolaltă. În plus, literatura de specialitate internaţională dedicată organizaţiilor studenţeşti rămâne fie tributară unor perspective influenţate de „momentul 68”, fie caută încă o perspectivă analitică adecvată.

În acest context, proiectul la a cărei conferinţă de finalizare vă invităm să participaţi şi-a propus să acopere atât absenţa datelor empirice, cât şi carenţele conceptuale ale domeniului. Miza noastră principală a fost de a analiza evoluția câmpului organizațional al reprezentării studențești în România, de la structurile erei comuniste până în prezent. Am făcut-o colectând date sistematice şi interpretându-le printr-o grilă analitică fructificată doar parțial în contextul acestui obiect de cercetare. La conferinţa de închidere a proiectului vom prezenta succint principalele rezultate ale proiectului şi planurile noastre pentru viitor, inclusiv pe cele în privinţa extinderii cercetării.

Rezultatele preliminare pe care le prezentăm au fost obținute în proiectul De la corporatism la diversitate: un studiu neo-instituționalist al organizațiilor studențești de reprezentare în România post-comunistă, finanțat prin programul Resurse Umane – Tinere Echipe, în cadrul Planului Național pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PN II), cod PN-II-RU-TE-2014-4-2296, contract nr. 379/2015. Proiectul a fost implementat cu sprijinul consistent al Universității București, prin ICUB, și al Universității de Vest din Timișoara, prin Centrul de Politici Publice.

Vă propunem o întâlnire care constă din patru prezentări succinte: cadrul teoretic ales, adaptarea sa la cazul românesc, prezentarea rezultatelor (preliminare) ale unui amplu efort de documentare empirică, un studiu de caz privind unul dintre primele eforturi de organizare la Universitatea din București.

Întâlnirea va avea loc pe 17 noiembrie, începând cu ora 15:00, la Sala de consiliu a Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Str. Schitu Măgureanu 9) și va dura două ore.

 

I. Un cadru pentru studierea acțiunii colective a studenților

Liviu Andreescu, Universitatea din București

Proiectul a fost conceput pentru a acoperi o carență empirică – organizarea studenților din România după 1990 a rămas, până acum, puțin studiată –, dublată de una teoretică. Mai exact, analiza acțiunii studenților s-a concentrat cu precădere fie asupra mișcărilor sociale protestatare „de tip 68”, fie asupra organizațiilor reprezentative de nivel național, dintr-o perspectivă neocorporatistă. Analiza organizațiilor propriu-zise a fost tributară, în mod excesiv în opinia noastră, uneia dintre cele două perspective. Proiectul și-a propus să depășească acest impas teoretic printr-o abordare care îmbină cele două modele de analiză și pe care o prezentăm aici în contextul specific organizării studenților.

II. Organizațiile studențești din România post-comunistă: logici instituționale și dominație

Viorel Proteasa, Universitatea de Vest din Timișoara

Miza acestei prezentări este să explice evoluția acțiunii colective a studenților din perspectiva studiilor organizațiilor în tradiția neo-instituționalistă. Sunt identificate o serie de logici instituționale prevalente în diferite perioade: logica activismului civico-politic, logia sindicalismului, logica proiectelor și logica europenizării. Este explorată relația dintre acestea și competiția pentru dominație în câmpul organizațiilor studențești din România post-comunistă. Istoria organizațiilor studențești este utilizată selectiv, pentru a ilustra mecanismele competiției în interiorul câmpului organizațional și rezultatele acesteia.

III. Evaluarea profesorilor de către studenți în context revoluționar. Studiu de caz: Facultatea de Istorie a Universității din București (1989-1990).

Matei Gheboianu, Universitatea din București

Revoluția română din Decembrie 1989 a adus transformarea societății românești, nu numai la nivelul instituțiilor formale, ci și în modul în care „se fac” lucrurile. Mai multe voci printre studenți au început să pună la îndoială locul unor profesori în comunitatea academică. Așa a fost inițiat un șir de evenimente care au modificat componența corpului profesoral și care sunt cunoscute publicului în special prin caracteristica lor spectaculară, și anume convocarea unor întâlniri publice în care au fost aduse în discuție „acuzațiile” și o parte dintre profesorii vizați s-au „apărat”. În această prezentare voi analiza evenimentele de la Facultatea de Istorie a Universității din București, un studiu de caz pe care îl consider ilustrativ pentru fenomen.

IV. Repertorii de protest în România post-comunistă: o perspectivă dinamică asupra protestelor studențești

Vlad Botgros și Alexandra Dodiță, Universitatea de Vest din Timișoara

Prezentarea oferă o imagine descriptivă asupra evoluției protestelor studențești din România post-comunistă, perioada 1990-2008. Lucrarea se bazează pe date empirice colectate sistematic din Adevărul și România Liberă, peste 200 de articole  care acoperă exhaustiv protestele studenților din perioada studiată. Pentru a contextualiza rezultatele obținute, ne-am bazat pe informații adiționale rezultate din interviuri cu actori cheie din mișcarea studențească  precum și din analiza documentelor interne ale unor organizații studențești influente. Rezultatele preliminare indică un declin sistematic al numărului de proteste studențești din România precum și fluctuații însemnate ale repertoriilor de protest.

 

Echipa de proiect:

Liviu Andreescu este profesor la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București. A predat pentru Universitatea Spiru Haret pentru mai bine de un deceniu. Deține un doctorat în Științe Politice (SNSPA) și un masterat în Studii Americane (UB). De asemenea, a profesat ca expert în învățământul superior și cercetare în UEFISCDI în cea mai bună parte a ultimilor zece ani. A publicat pe teme legate de politici ale învățământului superior și de cercetare, relația dintre biserică și stat, și futurologie, uneori la intersecția dintre aceste domenii.

Vlad Botgros este doctorand în domeniul Științe Politice la Universitatea de Vest din Timișoara. Teza sa se concentrează pe mișcări sociale ale tinerilor implicați civic din România. Deține, de asemenea, un masterat în Studii de Dezvoltare Internațională, absolvind cu o disertație focusată pe etică și dezvoltare. Lucrează ca asistent de cercetare în cadrul Centrului de Politici Publice al Universității de Vest din Timișoara.

Alexandra Dodiță este doctorandă în domeniul Științe Politice la Universitatea de Vest din Timișoara. Deține un masterat în Studii Europene Comparate în cadrul aceleiași universități. Principalele interese de cercetare ale sale se concentrează în jurul analizei de politici publice cu accent pe politici de sănătate mintală în UE. Implicarea sa în proiectul NEOSTUD vine pe fondul implicării sale într-o organizație studențească de reprezentare, și al interesului ei în abordări neo-instituționale.

Matei Gheboianu este lector la Facultatea de Istorie a Universității din București. Are un doctorat în istorie, obținut la Universitatea din București în anul 2013. A urmat stagii de cercetare la Universitatea Humboldt – Berlin, Institutul für Geschichtswissenschaften, Geschichte Osteuropas și Institut für Hochschulforschung din Wittenberg. A publicat lucrări despre învățământul superior românesc în timpul comunismului și mass-media în postcomunism. Face parte din echipa proiectului NeoStud, unde a abordat sistematic tema organizațiilor studențești din România post-comunistă.

Viorel Proteasa este lector la Departamentul de Științe Politice al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, și Director al Centrului de Politici Publice al Universității de Vest din Timișoara. Este doctor în științe politice, titlu obținut la Școala Națională de Studii Politice și Administrative în 2013. A beneficiat de o bursă de cercetare post-doctorală la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, unde a studiat impactul științific al universitarilor din facultățile de medicină. Ca profesionist, a făcut parte din Secretariatul Procesului Bologna 2010-2012 și a colaborat cu UEFISCDI și ARACIS în calitate de expert pentru politicile de învăţământ superior. A publicat articole legate în special de politicile în învățământul superior.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s