Viața cotidiană a persoanelor refugiate. Tabăra de refugiați, Ktima Iraklis, Paralia Katerini, Grecia

Evenimentul face parte din seria de seminare „Migrația într-o perspectivă globală, o abordare interdisciplanară”. Seminarul va avea loc pe data de 11 iulie 2017, la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Șoseaua Panduri 90-92, sala 102, la ora 17.00.

Taberele pentru refugiați și solicitanți de azil au fost concepute ca adăposturi temporare cu scopul de a satisface nevoile umane de bază pentru o perioadă scurtă de timp. Taberele sunt, de obicei, construite și intreținute de guverne, Organizația Națiunilor Unite, organizații internaționale (de exemplu, Comitetul Internațional al Crucii Roșii) sau ONG-uri. Există, de asemenea, lagăre neoficiale de refugiați, cum a fost „jungla Calais” din Franța, unde refugiații sunt lăsați în mare parte fără sprijinul guvernelor sau al organizațiilor internaționale. Permanentizarea taberelor sau aflarea îndelungată a persoanelor într-o tabară de refugiați sunt interzise de reglementari, deoarece în cazul în care întoarcerea refugiaților în țara de origine este imposibilă și repartizarea lor în alte țări este amânată, se pot declanșa crize umanitare. Însă și în timpul aflării temporare într-o tabară de refugiați, viața cotidiană a refugiaților are particularitățile și presupune anumite riscuri. În cadrul acestui seminar va fi prezentată viața de zi cu zi a refugiaților din tabăra Ktima Iraklis, Grecia, și totodata evoluția situației acestora și procesul prin care trec, proces care este condiționat legislativ. Informațiile pe care le vom discuta se bazează pe o experiență personală de volunatariat la Asociația ADRA, România. Activitatea de voluntariat a fost desfășurată pe o perioadă de 2 săptămâni în Ktima Iraklis, Grecia (de pe 20.03.2017 până pe 02.04.2017) și a constat în desfășurarea unei cercetări care a avut ca scop realizarea unui ghid de intervenție de abordare holistică a modelului MHPSS (Mental health psychosocial support), model care să ajute la dezvoltarea unei strategii de intervenție, strategie care ulterior să răspundă nevoilor refugiaților atât la nivel micro, dar și macrosocial. Cercetarea mixtă a folosit metoda chestionarului, a observației și a focus grupului, iar ulterior pe baza rezultatelor a fost propus un ghid concis de intervenție psihosocială în comunitățile de refugiați.
Short bio: Maria-Loredana Arsene este doctorandă a Facultății de Sociologie și Asistență Socială. În prezent, lucrează la teza de doctorat cu tema „Restructurarea identițății de gen prin migrație”, sub îndrumarea profesoarei Cosima Rughiniș, lucrare ce va urmări identificarea prescripțiilor și a canalelor de transmitere a modelelor comportamentale ale apartenenței la un anume gen în două puncte sociale de referință. A terminat programul de Master Consiliere în Asistența Socială, la Universitatea din București și licența în Asistență Socială. Are experiență în activități de voluntariat, iar domeniile de interes includ migrația economică a părinților, impactul emotional al migrației asupra adolescenților, efectele de ordin psihologic resimțite la nivel familial apărute în urma migrării economice a părinților. În martie 2017, Revista de Psihologie, editura Academiei Române a publicat articolul „Impactul emoțional al migrării economice a părinților. De la ostilitate la soluții adaptative”.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s