Dezbaterea ,,Etică și integritate academică. Plagiatul: cauze, dimensiuni ale fenonemenului și politici” la Universitatea din București

16487814_582783081915034_6993965599799438999_o

Marți, 31 ianuarie 2017, a avut loc la Universitatea din București dezbaterea ,,Etică și integritate academică. Plagiatul: cauze, dimensiuni ale fenonemenului și politici”, organizată de Institutul de Cercetări al Universității din București.

La eveniment au participat prof. univ. dr. Laurențiu Leuștean, director al Institutului de Cercetări al Universității din București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Popescu, membru în Comisia de Etică a Universității din București, lect. univ. dr. Emilia Șercan, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Ion Ciucă, director în cadrul Ministerului Educației Naționale, acad. Marius Andruh, președinte al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), prof. univ. dr. Dumitru Sandu, membru al Consiliului Național de Etică și conf. dr. Liviu Andreescu, cadru didactic la Facultatea de Administrație și Afaceri.

Evenimentul s-a desfășurat în două paneluri, fiind moderat de prof. univ. dr. Marian Zulean, coordonator al Secțiunii de Științe Sociale a Institutului de Cercetări al Universității din București (ICUB). Primul panel, intitulat ,,Diagnoza fenomenului: cauze, forme de manifestare și probleme”, a fost deschis de către prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București. În discursul său, Mircea Dumitru a vorbit despre valorile eticii și integrității academice afirmând că responsabilitatea săvârșirii plagiatului este cea a doctorandului în primul rând, coordonatorul tezei având de asemenea o responsabilitate mare în acest sens: ,,Prima răspundere o are totuși doctorandul, pentru că este libertatea sa de a decide dacă plagiază sau nu. Nu te forțează absolut nimeni să plagiezi, este liberul arbitru al său. (…) Care este răspunderea coordonatorului? Este imensă, pentru că nu numai la științele naturii, unde într-un laborator conducătorul este cel care dă teza, care dă tema, care coordonează în fiecare minut ceea ce se întâmplă la laborator, dar și în științele sociale este crucială intervenția și colaborarea permanentă a conducătorului cu doctorandul ”, a susținut Mircea Dumitru.

O altă problemă legată de etica academică ridicată de rectorul Universității din București s-a referit la imixtiunea iresponsabilă a factorilor politici în decizii academice: ,,În momentul în care politicieni care nu au nicio legătură esențială fundamentală cu lumea academică încep să dea lecții cu privire la cum anume trebuie făcute aceste lucruri de către academici, în condițiile agravante în care ei înșiși, politicienii, de fapt, de multe ori, este foarte probabil să își fi obținut titlurile academice în modalități care sunt de discutat”, a afirmat Mircea Dumitru.

În continuarea dezbaterii a luat cuvântul prof. univ. dr. Marian Popescu, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și membru al Comisiei de Etică a Universității din București, care a vorbit despre efectele creșterii fenomenului plagiatului în contextul efortului creditării culturii etice a învățământului academic din România.

,,Cred că Universitatea din București, în urma experienței petrecute în 2012, poate trece la o altă etapă dincolo de sesizările sau autosesizările de plagiat. Plagiatul este numai o speță a ceea ce se numește fraudă academică, este o formă de malpraxis academic, un raport de forță de cele mai multe ori, care conduce la apariția unui viciu în stare să periclitează credibilitatea instituțiilor de învățămînt superior și implicit să videze de sens diplomele universitare”, a afirmat prof. univ. dr. Marian Popescu. Marian Popescu a vorbit în continuare despre participarea în noiembrie 2016 la o reuniune plenară pentru lansarea unei platforme electronice, dedicată eticii, integrității și transparenței în educație, inițiată de Consiliul Europei. ,,Am putut schimba experiențe cu comisii din mai multe țări membre ale UE. În urma acestor discuții și a grupurilor de lucru a rezultat faptul că problematica plagiatului care se manifestă la nivel european îngrijorează decidenții politici. În cadrul grupului de lucru Plagiat și integriate, am susținut alături de alți colegi faptul că Consiliul Europei ar trebui să recomande guvernelor țărilor membre să revadă legislația privind educația în mod generic, dar în mod special legislația privind învățământul superior.”

Ultimul vorbitor din primul panel, lect. univ. dr. Emilia Șercan, cadru didactic al Universității din București și jurnalist de investigație, a realizat o radiografie a fenomenului plagiatului în mediul academic, vorbind despre cauzele interne și cele externe care au transformat plagiatul dintr-o situație particulară într-o cultură, un fenomen generalizat. ,,Cauzele interne, provenite din mediul academic, sunt accesul la școala doctorală, care a devenit foarte facil, conducătorii de doctorat fără o activitate dovedită de cercetare, comisiile aranjate, rolul pur formal al comisiilor de etică, lipsa cursurilor de scriere academică. Cauzele externe sunt implementarea procesului Bologna, care a permis relaxarea condițiilor de admitere, dar și finanțarea și avantejele materiale ale doctoranzilor”.

Cel de-al doilea panel al dezbaterii, intitulat ,,Instituții, instrumente și politici privind etica și integritatea academică”, a fost deschis de către Marius Andruh, președinte al Secției de Științe Chimice a Academiei Române și Director al Departamentului de Chimie Anorganică al Facultății de Chimie de la Universitatea din București. Marius Andruh atrage atenția asupra unei statistici care analizează numărul tezelor de doctorat, la care ,,România este campioana Europei în privința numărului de diplome oferite, situându-se înaintea multor țări cu tradiție a instituțiilor de doctorat și care o duc mai bine decât noi în privința clasamentelor științifice. ”

În continuarea dezbaterii, prof. univ. dr. Dumitru Sandu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, membru al Consiliului Național de Etică și fost membru al Comisiei de Etică a Universității din București, a adus în atenția audienței prezente la eveniment principiile de bună practică în recunoașterea plagiatului din cercetarea socială. ,,Problema mișcării sociale anti-plagiat declanșată în anul 2010 o reprezintă în clipa de față instituționalizarea, recunoașterea plagiatului. O bună grilă de recunoaștere a plagiatului care s-a produs deja este un instrument de descurajare a plagiatului incredibil de important.” Dumitru Sandu a precizat în discursul său importanța unor criterii care trebuie avute în vedere în evaluarea tezelor de doctorat. Acesta a vorbit despre fenomenul apărării față de plagiat cu ajutorul unor construcții fără fundament precum pragul de 5% și existența unor idei originale în teze care permit eludarea oricărei intenții de plagiat.

Prin organizarea dezbaterii ,,Etică și integritate academică. Plagiatul: cauze, dimensiuni ale fenonemenului și politici”, Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) și-a stabilit ca prioritate chestiunea integrității academice pentru a fi promovată printre proiectele de cercetare care caută răspunsuri științifice cu impact asupra societății.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s